Antereul lui Arvinte sau … „Aaaaaaaa!!!”
Se zice ca totul este cunoscut prin comparare, mai ales cind timpurile se trec caleidoscopic, cind conducerea se schimba, se doreste sa imbunatateasca ceva, insa, se materializeaza visurile in conformitate cu zicatoarea: dorim mai bine, dar se primeste ca intotdeauna.
Ceea ce va urma mai jos, nu este o sarja rautacioasa la adresa cuiva, sint niste pareri cu o reliefare a unor greseli, care daca nu vor fi tinute cont, se pot transforma in urmari nedorite.
Educatia patriotica sanatoasa: „In Modova – sex nu-i!” (poate ca e deficitar?)
Zi de zi, la radio, se aude vocea unui copil care se bucura ca a „scapat” de scoala veche, merge acum la o scoala noua din alta parte (mai incapatoare, mai frumoasa, mai, mai si iar mai), zice el cu bucurie de un autobuz galben, care ii face viata mai buna. Coloana aceasta audio se aseamana mai mult cu o lectie de propaganda, voalata folosind refrenul „We are living in the yellow submarine”. Daca ar sti sarmanul copil ca banii pentru carburantii autobusului sint tot din banii cetatenilor (inclusive din cei ai parintilor lui), draga lui profesoara din scoala natala va fi disponibilizata si isi va lua lumea in cap, iar din scoala lui draga din sat vor face un banal deposit sau un bar. Un dicton spune ca cine economiseste pe scoli, va cheltui pe inchisori, adica, distrugind sistemul educational, il intarim pe cel penitenciar ( !), insa, vorba cintecului, girafa e inalta, vede mai departe.
Insa in schimb, se ridica intrebarea daca trebuie sa fie realizate cartuliile care relateaza si lamuresc esenta sexului celor micuti, acesta intrebare ridicindu-se la nivel inalt, chiar de stat, de care insusi cei ce diriguiesc cu poporul isi bat capul, poate ca se gindesc ca daca sexul e dificitar pentru cei mari, mai trebuie lamurit si copiilor.
Ecologia, capra cu trei iezi + un lup si banca(ul) lui Mos Craciun
De la bun inceput se vede ca titlul e haios, voua dragi cititori, stind in fata calculatorului va e « Ha-ha-ha », dar cum ar fi sa fiti baci, cu animalutele la pascut (oi, capre, poate cu niste miei si iezi), si iata ca de undeva vine un grup de cumatri lupi sa sa infrupte, iar cumatru dulau, pune coada unde stie el si o tunde la sanatoasa.
Cit nu ar spune cei ce au obiceiul sa zica « Dupa parerea mea si a altor savanti », ca hotarele tarii nu schimba habitatul natural, se inseala amarnic mai intii pe sine, mai apoi pe altii, poate daca pasarile zboara si nu ating sirma ghimpata, atunci pe pamint, e alta gisca. Cei care au facut serviciul in trupele de graniceri, cunosc bine ca gardul de hotar este foarte inalt, iar intervalul dintre liniile de sirma este foarte mic. Prin asa gard, cumatrul lup daca trecea, atunci numai ramineau nici floacele intregi, stia el ca trebuie sa steie mai departe de hotar, iar acum, a fost scoasa sirma de la hotar, si de parca li s-ar cintat « Veniti acasa mai copii », cumatrii lupi nu au ezitat prea mult si asa si au facut. Apare intrabarea, unde in text e capra cu trei iezi ? Raspunsul e simplu – nu e, gata au mincat-o cumatrii lupi turisti veniti de pe aiurea, pai facem si noi turism receptor, trebuie sa fim in rind cu lumea.
In povestea cu iezii si capra figura un scaunas de ceara, in realitate acum se numeste banca lui Mos Craciun, e ca in banc, in fiecare an Primaria Chisinaului impodobeste bradul de An Nou, (semi)viu, frumos, taiait din padure, ca sa bucure ochii chisinauienilor. Cind sarbatorile se perinda, atunci adio o brad frumos. Cum se lauda oficialii locali, din acel brad se poate de facut niscaiva scinduri pentru scaunele publice.
Sau poate mai e si alta posibilitate, ca Primaria Chisinaului sa achizitioneze un brad artificial, pe care an de an sa-l monteze in centrul capitalei.
Da, este scump, dar economia e vizibila daca in anii de viitor nu vor fi procurati brazi vii pentru ai sorti unei pieiri incete si dureroase.
Da, bradul artificial poate fi deteriorat de factorii umani si de diferite circumstante, insa pentru paza este utilizata patrularea, chiar daca bradul e deteriorat, mai sint si piese de schimb, care pot inlocui lesne partile distruse.
Da, nu are miros de cetina, insa, in aer liber, la frig (in Moldova, de regula, iarna este cu adevarat frig) mirosul de brad nu se raspindeste. Chiar sa presupunem ca cineva are niste capacitati olfactive si senzoriale exceptionale, atunci, se poate de folosit deodorante cu miros de cetina.
Vorbim de capacitati olfactive extraordinare, dar ce aventuri de mirosuri vin de la gunoistea din Tintareni, uuuuu!!!!!, nici cei mai iscusiti maiestri in arta parfumurilor nu le pot repeta. Si apare intrebarea, este Moldova o tara mare, are oare luxul de a stoca gunoiul pe rampe deschise? La aceste intrebari, in lumea civilizata, demult au fost date raspunsuri de tipul: sticla pe un raft, hirtia pe altul, etc, iar ce nu e utilizabil, se ingroapa/incinereaza, cei drept putin ce ramine a mai ingropa, ca de obicei in Europa se utilizeaza totul. Spre exemplu, un banc spune ca un crescator si procesator de pasari din Europa a fost intrebat daca in procesul de producere ramin resturi, acesta raspunse: „Utilizam totul in afara de cintatul cocosilor si cotcodacitul gainilor”.
Hhaaapciu!!! – Sa fiti sanatos!
Se ieftinesc fortat medicamentele in farmacii, insa intrebarea e urmatoarea. Oare cine este asa de bun si compenseaza pentru Republica Moldova leacurile, ar fi bine sa-l stim cine este „nenea cu inima mare”, iar daca nimeni nu le compenseaza – poate ca criza mondiala a trecut si toata omenirea a intrat in veacul de aur, insa sincer, nu s-a auzit de o astfel de minune in lume. E clar ca toate aceste scaderi de preturi se fac fortat. Este o axioma faptul ca farmaciile sint si ele niste agenti economici care lucreaza pentru profit, intr-o societate cu economie de piata, care daca doresc sa se dezvolte, trebuie sa faca si ei ceva bani. Cert este ca daca o firma lucreaza cu venit, atunci prospera, daca lucreaza cu venit mic sau, atunci stagneaza, daca lucreaza fara venit (in pierdere) – e o cale garantata spre faliment. In acest caz de ieftinire artificiala a medicamentelor, vor supravietui doar marile retele de farmacii, iar cele mici individuale vor disparea, astfel ca e la imperativ intrebarea: unde este incurajarea competitivitatii si combaterea monopolurilor. Sigur, ca intrebarea aceasta este retorica in prezent.
Ekrem Meta
